Amintirea întâlnirilor și lecția de viață

De la plecarea ei, scriu și încerc să spun ce am trăit în acele zile; încerc să spun totul, dar mai ales cu îngăduința cu care ne-a dezmierdat în luna fericită care i-a marcat și călăuzit viața.
Și nu pot uita cum ne-a uimit în acele zile, închipuindu-ne raiul pe pământ. Cum a reușit să se îngrijească de fiecare, să-l mulțumească și să-i ofere cuvântul cel mai apropiat în care se regăsea.

Eli Gîlcescu

Pot s-o iubesc până la capăt

 

... fără să înțeleg această furie absurdă, și ploile în opoziție cu iarna, 

și lumina fără putere, ca și cum o toamnă nesfârșită ar domni peste grădini, 

cu greutate, fără s-o audă.

Doar o visez. La fel de solemnă.

Și demnitatea care i s-a cuibărit în trup. Și fala, și maiestatea impunătoare.

Și cântecul ei trist până la capăt

Chiar dacă viața, ploaia și norii nu țineau pasul cu ea

Amintirile ei fragile, rezervele ei simple, nicidecum luxoase, 

i-au redat putere și curaj. 

Uneori, i se părea că Dumnezeu și lumea o uitaseră. 

MB: „Nu l-ar putea lua Municipalitatea, direct?“

IB, mai inspirată, mi-a propus să-l iau eu.

Sau cei 4349 membri Arta conversației.

Totul s-ar termina în liniște și în chip fericit.

Mai ales discret. Fără firme intermediare. Fără publicitate.

Fără acest divertisment „cool“ printre locuri rare și rime agile.

Ne-a lăsat dragostea în palmă, iar noi am rănit-o, am murit-o a doua oară. 

Vechi cicatrici ca picăturile de ploaie pe genunchi și glezne – 

cicatrici ce o despart de cei care n-au apărut niciodată în duminicile de ieri, 

pe care le-a iubit mult

și au însemnat totul.

Fie și aripi pentru încă un centimetru de viață,

într-un curcubeu, 

când și când,

zâmbind

Eli Gîlcescu

7 dec. 21 (7 luni in memoriam)

Vine o zi

Vine cîte-o zi, cînd, vrînd-nevrînd, 

îți faci bilanțul, 

vezi cît de mulți au plecat din viața ta. 

Unii s-au dus, s-au mutat de la noi, 

pe alții i-am dat noi afară din viața noastră. 

La cei dintîi te gîndești cu părere de rău, 

dar și cu-mpăcare, ca-n fața inexorabilului,

la ceilalți-cu amărăciune 

că n-au știut să-și păstreze locul 

în inima cui îi primiseră.

Ileana Vulpescu

Loteria unei vieți

... sau o înălțare

după o viață lungă

și apele le va bucura

să nu mai fie reci

nici fierbinți

nici lacome

să nu poată pricepe de ce

 

Eli Gîlcescu

(poem în lucru)