marți, 26 aprilie 2016

O desfătare neprețuită

Încă ne aparține, cu glasul strunit, lămurit de poveste și amintiri, multe amintiri să ne apropie iar și iar (pentru a câta oară?) la adăpostul modestiei, să-i surprindem cuvântul armonios, drept și demn, cu unica noblețe impusă de admirabila „Arta conversației“, romanul mereu proaspăt și actual al distinsei Maestre și Model, Scriitoarea de excepție Ileana Vulpescu, în cel mai frumos refugiu, fără margini, cel rămas înlăuntrul adânc, povestea copilăriei, de la Bratovoești, Craiova, București, Târgu-Jiu, România...

Eli Gîlcescu

2 comentarii:

  1. Margareta Anton: E un timp care se așterne peste conversații de tot felul, ca ecoul să se transmită peste generații...Mulțumim doamnei Ileana Vulpescu ca ne-a transmis fluidul unui neam și, am învățat să sărutăm pământul acesta...

    RăspundețiȘtergere
  2. Ileana Vulpescu: Nimic nu valorează mai mult decât un suflet liniștit fiindcă eu, într-o viață lungă, 84 de ani e o vârstă, am descoperit că mai întâi nu știm ce este viața. O trăim fiindcă ne trezim în lume și facem ce face specia noastră. La animale vedem la fiecare specie ce moravuri are exact ca și în societatea umană. Unii sunt chiar mai ordonați decât noi (…) Sănătatea nu depinde întotdeauna de noi, că mergem 30 de minute pe jos, cum ni se recomandă, că bem 2 litri de lichid. Nu este obligatoriu să fii sănătos pentru că respecți aceste prescripții medicale. Sănătatea este cel mai important element al norocului. Numai cine nu a fost bolnav de o boală gravă nu știe ce înseamnă suferința. De asta spun că la medicină, ca și la Filologie, ar trebui să se dea un test psihologic, înaintea examenului de admintere. În ambele profesii, dacă nu iubești oamenii nu ești dispus să îi consideri egalii tăi

    RăspundețiȘtergere