august 04, 2015
iunie 26, 2015
O poveste întâmplată
„Și
roșul nu mai arde, doar plânge.“
Margareta Anton
Reușind să transforme în realitate cele mai ascunse
plăsmuiri ale imaginației, să se împotrivească imboldului firesc ce-l mână unul
către altul, până în clipa în care scrisorile, pline de iubire, deschid ușa
secretă a inimii – o permanentă tentație, o furtună de emoții periculoase,
o procesiune de chipuri, încordate iluzii...
povestea ei, mai mult decât omenească, a lui, mai mult decât rațională sau
poate mai puțin... din vreme în vreme, ca o vară nedreptățită, mereu în
așteptare în întuneric și tăceri.
Pentru cititor, greu de îndurat suspansul printre florile
de cireș, amintiri care plutesc încă în orașul interzis, acolo unde revin
ploile cu soare, recorduri, și ele în defilare, sub pașii care împung
rădăcinile eliberate de ură, invidie, răzbunare..., rădăcinile tulburate de
foșnetul pașilor Edinei (și ei interziși) în TIMPUL FLORILOR DE MACI, fără
promisiuni, doar pe lângă iubire, și când spre ea se-aruncă, fără răspuns, pentru
prima oară, acel strigăt deznădăjduit, într-un joc neînțeles, veșnic treaz, cu
amurguri triste, va exista mereu Philippe, o blândețe așezată peste nopți de
rugi, de doruri zbuciumate, de lacrimi care au implorat tăcerea să vorbească viselor
schilodite de atâta „interzis“... un Philippe năruit sub lințoliul de frunze,
de liniști, ca un dangăt de clopot, ecouri... un Philippe prin câmpurile cu
maci, iar Edina, plutind în derivă, mereu la banca de la fereastra altui timp,
Edina sub salcie, ascultând o altă poveste de fantezie și imaginație,
o altă „privire“ care s-o întoarcă la „căldura amintirilor
reînsuflețite“, o altă bucurie, un alt vis –
vis de margarete – într-un sublim poetic la hotarul nesfârșit al iubirii, un vis cu aripi spre sărutul din infinit „cu dor de roșu și cu
verdele ce-i dă răgaz, cu țipete de metale obosite, învinse de rugină“, sărutul
altui veac, „melancolia adolescenței, melancolie pe care
adesea o purtăm cu noi toată viața...“ (Ileana Vulpescu, Adolescență pe viață,
fragment din prefața acestui volum)
iunie 11, 2015
ÎnSemn de recunoștință
Această „artă“ pe care, dacă n-o posedăm, se răzbună din umbră.
Ileana Vulpescu, cetățean de onoare al comunelor Mârșani și Bratovoești, dar și al municipiului Craiova
iunie 10, 2015
O nouă provocare
Sărutul“, de neoprit, și o nouă provocare – Sărutul (III) – un alt punct de reper, un loc unde poezia se întoarce întotdeauna cu bucurie printre artiștii vizuali.
iunie 08, 2015
Craiova
Deși și-a petrecut cei mai frumoși ani ai vieții în Craiova, orașul despre care face referiri nostalgice în multe din romanele sale, scriitoarea Ileana Vulpescu, ajunsă la o vârstă înaintată, nu a mai vizitat Bănia de foarte mult timp. Vineri, când a fost invitată să participe la ședința solemnă a Consiliului Local Municipal Craiova, în cadrul căreia i-a fost conferit titlul de „Cetățean de Onoare”, Ileana Vulpescu a fost dornică să profite de această ocazie și să petreacă un timp, cât de puțin, în orașul tinereții sale. Popasul pe care și l-a dorit prozatoarea a fost, unde altundeva, decât la bibliotecă.
http://www.cvlpress.ro/08.06.2015/prozatoarea-ileana-vulpescu-a-poposit-cateva-ore-in-craiova/?fb_action_ids=907331799326631&fb_action_types=og.likes&fb_ref=AL2FB
Eli Gîlcescu
iunie 06, 2015
5 iunie 2015, Opera Română Craiova
Se conferă, titlul "Cetăţean de Onoare" al Municipiului Craiova, scriitoarei Ileana Vulpescu – în semn de recunoştinţă pentru întreaga sa activitate, pentru o viaţă dedicată literaturii, pentru participarea sa la redactarea lucrărilor Dicţionarul limbii române şi Dicţionarul explicativ al limbii române, pentru toate proiectele sale care au promovat şi promovează imaginea pozitivă a României şi pentru susţinerea mediului academic.
https://www.youtube.com/watch?v=Pz96QwP2W-4&sns=fb
„Mă simt onorată că orașul în care mi-am petrecut copilăria și adolescența și-a adus aminte de mine. La frageda mea vârstă de 83 de ani, mi-am permis să trag și eu niște concluzii despre artă. Și nu m-am aventurat în altceva decât în literatură. Din punctul meu de vedere, scriitorul trebuie să își servească țara, neamul și limba. Noi ne împopistrăm limba cu tot felul de năzdrăvănii de prin toate colțurile lumii, dar este bine să o știm pe aceea pe care ne-au lăsat-o strămoșii noștri moștenire. Dacă am greșit vreodată, am greșit singură, la nici un fel de comandă. Asta este ceea ce îi cer eu artistului: să nu asculte comenzi! Bună seara”.
iunie 01, 2015
Sărutul 2
„Sărutul 2“, Editura
Măiastra Târgu-Jiu, mai, 2015, 200
exemplare
„Sărutul 2“ și-a
luat zborul din arcul său de viață și aleargă printre oameni dăruiți
oamenilor.
Sărutul de care mă
bucur azi prinde curaj și liniștește.
Mulțumesc autorilor, creatori de
frumos, care mi-au oferit gratuit dreptul de a publica poezii din colecțiile
personale în acest proiect antologic... Paul Arva, Adrian Berinde, Adrian Beznă, Marius Chelaru, Ștefan
Ciobanu, Mariana Cornoiu, Alin Cucuruzan, Carmen Doreal, Eugen Evu, Viorel
Gârbaciu, Melania Grozavu, Rodica Ion,Elisabeta Lușcan, Laura Matache, Clara
Mărgineanu, Ovidiu Mihăilescu, Mariana Moga, Diana Olteanu, Filip Palaghia, Gabriela Panaite, Andrei Păunescu, Loreta Popa, Luis
Popa, Camelia Radulian, Trandafir Sîmpetru, Amelia Stănescu, Mircea Florin
Șandru, Alexandru Turcu, Gina Zaharia.
Mulțumesc tinerilor debutanți, împinși de entuziasm, de nerăbdare,
„desculți“ prin metaforele luminii, cu toată ființa... Iohana Chris, Dorina
Cioplea, Toni Niculae.
Există momente de visare și de puritate
în exprimări de o rară
frumusețe! Asta ne-am dorit cu
toții!
Cu o copertă frumoasă (Dorina Cioplea), cu texte argumentative (Clara Mărgineanu, Emilia Ivancu, Loreta Popa), Sărutul
2 ajunge în bibliotecile județene, îmbogățind
fondul de carte a acestora.
Craiova, 5 iunie 2015,
ora 17, Biblioteca Judeţeană
Dolj „Alexandru şi Aristia Aman“.
Târgu-Jiu, 8 iunie
2015, ora 16, Biblioteca Județeană „Christian Tell“.
Am fost o întâmplare în
această lume, și poate că tot
întâmplarea ne-a ales să dăruim.
Nimic nu este mai
frumos decât să eliberezi, cu inocență, poezia când nu mai ești al ei, rătăcind
pe alte drumuri voci, entuziasm – generoasă deschidere față de cititori, în
marele concert al iubirii, sensibilității, originalității – vibrație întru
desăvârșire.
De această dată, la
limita dintre întâmplare și poezie, a ieșit la iveală deopotrivă sublimul
sărutului în poezii de o extremă finețe și o insolită modernitate.
Sărutul, de neoprit, și o nouă provocare „Sărutul 3“ – un alt punct de
reper, un loc unde poezia se întoarce întotdeauna cu bucurie.
Eli Gîlcescu
Abonați-vă la:
Postări (Atom)






