ianuarie 25, 2016

Mihaela Aionesei și „Sărutul“













dorință

aș putea închide ochii
ca o pană în cădere m-aș învârti în jurul inimii tale
până mi s-ar face cald atât de cald
încât aș uita cine ești
cine sunt

mâinile mele ca o armată de rebele te-ar cotropi
buzele te-ar învăța cum se tace
respirând într-un singur suflet roșu și rotund
ca un măr în care s-au copt așteptările
iar viermele și-a zvârcolit de prea multe ori
nerăbdarea

aș putea face semn ploii să se apropie
să ne ascundă în franjurii ei
ca doi fluturi albi am desena caligrafia căderii
acolo unde se răzvrătesc toate legile pământului
și doar dulcea-nvăpăiere ar rămâne
să îmbete cerul uimit de sub noi

aș putea uita câtă zbatere de pleoape
câtă ninsoare m-ar îngropa după ce ai pleca
dar n-aș îndura urgia care ar urma

mai bine hai să ne înălțăm fără să ne atingem
ador să împodobesc bradul...
fii steaua mea în noaptea de Crăciun



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu