Florina Sanda Cojocaru și „Sărutul“

„ce să-ţi spun? tu mă ştii. primăveri răscolesc

osatura de verde partea mea de lumesc

vom lăsa amanet baclavale şi tuci

pe tarabe de iarbă fugări-vom năluci

ce frumoşi şi ce trişti părţi din alte poveşti

te gândeşti ca să rişti. ştiu că încă îmi eşti

căuta-vor pricini între ziduri de gri

ne vor face vecini cu copaci moftangii

 vei ceda. tu nu ştii. n-ai ştiut-o nicicând
şi-am să tac. o s-accept că-mi rămâi doar un gând.“

|Amintiri, fragment)