Astăzi nu întârzie doar dorul. Întârzie și clipa în care ne despărțim de cei care ne-au învățat să fim mai buni. Rămâne însă o lumină discretă, așezată în cuvinte, o artă a conversației care nu se învață din manuale, ci din întâlnirea cu oameni ce știau să asculte înainte de a răspunde. Și poate că aceasta este adevărata biruință a iubirii: durează o viață și continuă să vorbească în noi după ce glasul s-a făcut tăcere.
Astăzi, am impresia că scriu despre o prezență
RăspundețiȘtergerecare a rămas la masa dialogului,
chiar și după ce timpul și-a văzut de drum.
Astăzi nu întârzie doar dorul.
RăspundețiȘtergereÎntârzie și clipa în care ne despărțim de cei care ne-au învățat să fim mai buni.
Rămâne însă o lumină discretă, așezată în cuvinte,
o artă a conversației care nu se învață din manuale,
ci din întâlnirea cu oameni ce știau să asculte înainte de a răspunde.
Și poate că aceasta este adevărata biruință a iubirii:
durează o viață și continuă să vorbească în noi după ce glasul s-a făcut tăcere.