Mă simt onorată că orașul în care mi-am petrecut
copilăria și adolescența și-a adus aminte de mine. La frageda mea vârstă de 83
de ani, mi-am permis să trag și eu niște concluzii despre artă. Și nu m-am
aventurat în altceva decît în literatură. Din punctul meu de vedere, scriitorul
trebuie să își servească țara, neamul și limba. Noi ne împopistrăm limba cu tot
felul de năzdrăvănii de prin toate colțurile lumii, dar este bine să o știm pe
aceea pe care ne-au lăsat-o strămoșii noștri moștenire. Dacă am greșit
vreodată, am greșit singură, la nici un fel de comandă. Asta este ceea ce îi
cer eu artistului: să nu asculte comenzi! Bună seara.
Ileana Vulpescu,
Opera Română Craiova
5 iunie 2015
https://audunstrigat.blogspot.com/2021/01/rip-georgeta-luchian-tudor.html
Georgeta Tudor:
RăspundețiȘtergereDoamnelor, vă doresc să surîdeţi mai mult!
Consider că o carte se prezintă singură, iar în clipa în care ajunge în mâna cuiva care o citeşte ea nu îţi mai aparţine. Eu poate una am gîndit şi una am simţit atunci cînd am scris o poezie, dar în clipa în care este citită de cineva ea se transformă, intră în sufletul acelei persoane şi devine poezia ei, viaţa ei. (…) Am fost întrebată de ce uneori femeile surîd. Şi am răspuns: pentru că plâng prea mult, în fiecare zi, pentru toate durerile lumii, nu numai pentru cele ale lor. Dar, doamnelor, domnişoarelor, pentru că este ziua noastră, vă doresc să surîdeţi mai mult, chiar şi atunci cînd vă doare inima… Pentru că surâsul e un balsam.