mai 12, 2016

Gânduri din Vinerea de Ieri


Toată lumea mi-a reproșat, pe bună dreptate, că în cărțile mele nu se petrece nimic vesel. Fiecare om a trăit într-un anumit fel, s-a format într-un anumit fel și în funcție de ce i-a oferit viața. Se mai ține cont și de firea care ți-a fost dată când te-ai născut. Poți să fii un melancolic fără să ai motive; asta este cea mai periculoasă formă de melancolie, cea fără motiv.


Ileana Vulpescu, Târgu-Jiu, 22 Aprilie 2016 

Gânduri din Vinerea de Ieri



Dacă ne-am analiza sincer fiecare dintre noi, am vedea că nu suntem perfecți, că avem aceleași defecte pe care le criticăm la alții și, în general, generozitatea nu-ți face nici ție rău și nici altora. Un suflet care nu invidiază, care nu vrea neapărat să ajungă în frunte cu orice chip, este un om liniștit și echilibrat.

 Ileana Vulpescu, Parcul Central Târgu Jiu, 22 Aprilie 2016


Gânduri din Vinerea de Ieri



Nu îmi place să vorbesc despre viața mea. Mi-a spus cineva că de ce nu scriu viața mea. I-am spus că îmi este așa greu să mă întorc la ea încât prefer să știu numai eu. Nu am avut atâtea momente fericite în viață să le transpun pe hârtie. Ce mi-a lovit cel mai tare ființa a fost nefericirea oamenilor, boala, sărăcia, neînțelegerea, invidia oamenilor, mahalagismul. Atâtea lucruri care m-au indispus și mă indispun și astăzi, dar odată cu vârsta am devenit mai concesivă.


Ileana Vulpescu, Parcul Central Târgu Jiu, 22 Aprilie 2016 

mai 05, 2016

Cu elocință


Și cum să nu fie o sărbătoare a purificării sufletului, înainte de Sfintele Paști, acolo unde fiecare inimă a bătut pentru ea, a trăit minunea, atât cât putea fiecare, dar nicidecum o minune oarecare, ci una vie, de o liniște fără sfârșit, liniștea ei peste tot, iar când luminile s-au aprins, deasupra, tot ce părea de o simplitate ieșită din comun, elocința ei, totul a prins a străluci, cu fiecare gest și privire, cu fiecare cuvânt. A reușit să cucerească definitiv publicul, să-l înduioșeze, să-i fie alături pe muzica pe care o mai păstrează în gând și pe care o aude încă – inocența copilăriei de ieri, de azi, inocența tinerilor intrerpretând „Arta conversației“ – tihna unei arte tocmită din cuvânt de suflet. O artă care ne învață să ne îngăduim o primăvară minunată. O primăvară în care totul e nobil, totul e venerabil, totul e adevărat. Iar fidelitatea ei – sacra performanță a firescului, a umanului – a făcut-o învingătoare peste timp. Privind-o cum ascultă, la forța și pasiunea sa, la gândurile care o purtau spre luna ei minune, care o cuprinse cu totul, o primăvăra cu Brahms,  Ivanovici, Mozart, Vivaldi, Beethoven, luna aceea de minune, hărăzită în viață, o lună a fericirii când o simți dăruită, odată cu cea mai frumoasă bogăție a lumii, iubirea... Și un regal muzical, de suflet, un regal autentic, un regal de care își va aminti mereu. Un concert, regal de poveste, semnat Florin Berculescu, Marius Tiriplică, Cătălin Stepa și Cvartetul de coarde (Liceul de Arte Târgu-Jiu), cu reverență, scriitoarei Ileana Vulpescu.

Eli Gîlcescu

mai 03, 2016

Ca să mai știm că dragostea există

Îngăduiți-mi să mă minunez




Chiar dacă puțini vor înțelege adevăratul motiv pentru care am așteptat această primăvară, acest aprilie, acest moment al atingerii mâinilor cu un fior sfânt, dar mai ales norocul că nu m-am născut nici prea devreme, nici prea târziu... doar la timp, pentru ce mi-am dorit să se și întâmple. Știam că numai atunci lucrarea va primi adevăratele laude, dragostea care i se cuvine, sensul drept și vrednic înaintea cititorilor. Iar cei care au săvârșit „Sărutul“, cu recunoștință și iubire permanentă pentru cea care ne-a învățat să ne mărturisim bucuriile cu simplitate și sobrietate, să le privim cu inima deschisă, așa cum cere buna-cuviință
Și totuși ce destin fericit au aceste cărți cu Poezia iubirii, cu fiecare zi mai înaltă, mai lumină, mai sublimă, cu fiecare gând mai simțitor, mai generos, măreț, fiecăruia, și noi, totdeauna ceva de adăugat fiecărui Sărut, ceva mult mai mult decât până acum


Eli Gîlcescu


mai 01, 2016

Un dor permanent


https://www.youtube.com/watch?v=4B_zZMr6uOs&feature=youtu.be



Ileana Vulpescu, unul dintre acele nume magice, un nume ireal în toate manifestările sale, un nume care ascunde mult mai mult decât se pare, cu toate acestea, mult mai puțin decât ar trebui să fie, un nume de o frumusețe perfectă, un nume care există, un nume care contează  (Eli Gîlcescu)