marți, 30 ianuarie 2018

Nu cred că rămâne ceva nepedepsit pe lumea asta


Eu zic că pe lumea asta și binele ți se întoarce. Și nu neapărat de la cei cărora le-ai făcut bine. Și răul ți se întoarce. Ți se întoarce poate de la cineva căruia i-ai făcut bine. Aici nu este reciprocitate. Dar sunt convinsă că ți se întoarce și binele și răul. Și mai ales răul. Nu cred că rămâne ceva nepedepsit pe lumea asta. Ceea ce ne închipuim noi că este Iadul, cred că nu trebuie să ne gândim la o viață viitoare pentru că el este aici pe pământ. Mă rog, măcar o „secție“, ca să zic așa. Un „compartiment“ este și aici.

Ileana Vulpescu

marți, 23 ianuarie 2018

ARTA CONVERSAȚÍEI XXI: Și gânduri... cărora nici n-ai şti să le dai un nu...

Un model de bucurie și lumină. Un exemplu de încredere, bunătate și înțelepciune. Omul care nu are alte rădăcini decât pe cele întâmplate în ARTA CONVERSAȚIEI. Omul care își caută sprijin în oameni, dăruindu-se lor, „lucid, nesofisticat, cu un acut semn al calității...“ Oricât de îndreptățită ar fi fost, niciodată nu s-a plâns. Niciodată nu a invidiat. Niciodată nu și-a schilodit nobilele idei. De multe ori a fost aproape de prăpastie, de multe ori, dar nimeni nu i-a simțit ura față de durere. Azi, e în mare cumpănă. Grea cumpănă. Să ne rugăm pentru grabnica însănătoșire. Să ne rugăm. Toți. Pentru sufletul duios. Să nu-i fie teamă să se întoarcă.

Eli Gîlcescu


ARTA CONVERSAȚÍEI XXI: Și gânduri... cărora nici n-ai şti să le dai un nu...

marți, 16 ianuarie 2018

Ca să mai știm că dragostea există




Chiar dacă departe, într-o Românie micuță, ca și cum și-ar fi zărit în oglindă bucuria regăsirii, în lumina credinciosul Sărut, când ne-am zâmbit printre plopii fără soț, cu emoție grea, apăsătoare, un strop din ceva prețios, de suflet aproape, ”în fiecare zi”,  un fel de crez, pentru primăvara care să ne apropie cu farmecul ei, printre liniști, fericiri, încă un motiv de răsfăț și zâmbet, alături de echipa Observatorului, și să ne inspire. Cred că anumiți oameni se aud chemați, fără a sta pe gânduri, parcă simțind nevoia unui reazem, reaprinzând lumina, ca o confirmare și o înălțare a demnității, un adaos la cultură, cuvintele Crinei Bud au atins inimile celor care au citit romanul Arta conversației, și prin donația scriitoarei Ileana Vulpescu, un gest generos, oferit studenților ei de la Glendon College, singurul lectorat în limba română din Canada, o premieră, un act firesc și original (superb demers), un aport considerabil asupra cunoașterii operelor Ileana și Romulus Vulpescu, până la urmă un lucru adevărat și atât de frumos, cu totală dăruire, cu prietenie și prețuire pentru românii din Canada, dar mai ales pentru tinerii care au ales limba română ca obiect de studiu. Toate s-au petrecut de Ziua Culturii, într-un spațiu românesc, Consulatul General al României la Toronto

Am întâlnit poeți, prozatori, artiști vizuali, tineri muzicieni, care au desăvârșit ziua, redându-i armonia, sensibilitatea și culoarea de altădată. Firește, magistrului acestui spectacol i se cuvin mulțumiri, un maestru în artă și tradiție, Dumitru Puiu Popescu. Așa am aflat poveștile adevărate ale echipei Observatorului, dar mai impresionantă decât toate, povestea lui Nică Petre. S-a folosit de această zi a culturii pentru a-i aminti pe toți. Printre cei dragi, și povestea de iubire a Vulpeștilor.
Pe scurt, a fost o zi a prieteniei de ieri, de azi, și câte vor mai fi, o întâlnire bogată, înfierbântată de amintiri, o lecție de viață pentru toți.

Calde mulțumiri organizatorilor, participanților și nu în ultimul rând gazdelor,

Cu recunoștință plină de admirație,

Eli Gîlcescu







miercuri, 10 ianuarie 2018

Nici nu știi câtă nevoie avem de lumina lor



Viața m-a-nvățat să tac și să înghit, m-a-nvățat să nu-mi propun să depășesc pe nimeni și nici propria umbră, m-a-nvățat să mă uit mereu în jos, la mai mari suferințe decât a mea, m-a-nvățat să îmbătrânesc decent și mai ales să pierd. (Ileana Vulpescu)


În această zi specială, îngăduie-mi să amintesc gestul generos al scriitoarei Ileana Vulpescu, oferit studenților tăi de la Glendon College,  singurul lectorat în limba română din Canada,  o premieră, un act firesc și original (superb demers), un aport considerabil asupra cunoașterii operelor Ileana și Romulus Vulpescu.
Cu admirație, într-un asemenea moment special, cu toate ale anului nou bune, cu ani minunați și împliniți sufletește.
Cu mare drag, Crina Bud!

Eli Gîlcescu

luni, 8 ianuarie 2018

ARTA CONVERSAȚÍEI XXI: L-a ales timpul

ARTA CONVERSAȚÍEI XXI: L-a ales timpul: De la plecarea ei, scriu... Încerc să-ți spun ce am trăit în acele zile, încerc să-ți spun totul, tot ce am simțit în fața frumuseții u...