Îi ştim
din cărţi. Cele pe care le-au scris ei! Ea stăpîneşte, printre altele,
„Arta Conversaţiei”, iar el a avut „Infatuarea” de a spune „Îmi sunt
contemporan – şi mi-e de-ajuns”. Ileana și Romulus Vulpescu sunt dovada
de netăgăduit în fața Timpului că iubirii îi este îngăduit să se încăpățîneze
să existe pentru totdeauna! Ea și-a acceptat destinul, pe care l-a confundat cu
numele lui, apoi a fost convinsă că n-avea să existe pe lume alta mai bună, mai
răbdătoare pentru bărbatul ei. S-au iubit cu înțelepciune, într-o viață cu
bucurii și atîta tristețe! Se iubesc și acum, fiecare fiind prizonierul unei
alte dimensiuni. Pentru Ileana Vulpescu iubirea rămîne motivul clipelor sale de
fericire într-o lume în care L-ar ruga pe Dumnezeu să nu o mai trimită, încă o
dată, pe Pămînt! Ileana şi Romulus Vulpescu au fost idolii unor generaţii
întregi, care i-au descoperit din cărţi. Generaţii care îi vedeau trecînd pe
stradă şi, copleşite de situaţie, nu cutezau să le ceară nici măcar un
autograf. De cîţiva ani, soţii Vulpescu nu mai ieșeau din casă, iar
bucureştenii îi puteau întîlni doar pe coperta vreunei cărţi ai cărei autori
sunt, aflată pe vreo tarabă de la Universitate. Copertă care zace şi ea greu,
sub colbul implacabil lăsat în urmă de maşinile scumpe ce au cucerit centrul
Bucureştiului… Bătrîneţea lor, împreună, era modestă… Lui Romulus Vulpescu îi
plăcea să umble prin Bucureşti şi să se lase inspirat de atmosfera oraşului.
Într-o bună zi m-a primit în apartamentul său, printre munţi de cărţi
valoroase, şi, alături de doamna sa, Ileana Vulpescu, a acceptat să oprim
timpul în loc. „Numai că, te rog, atunci cînd ai să scoţi interviul de pe
reportofon, să-l transcrii cu «î» în mijlocul cuvintelor. Aşa scriu eu!”. Avea
să fie ultimul interviu al lui Romulus Vulpescu…
Eveline Păuna
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu