luni, 29 decembrie 2014

De dragul artei



Fiecare sfârșit de an e altfel. Poate de neoprit... poate că așa îl simt azi... Și-n calea mea, amintiri, întâmplări fără număr îmi recompun clipele de bucurie, la hotarele altei vârste, cu sufletul în continuă împărtășire, de fiecare dată, printre poezii, când ne ascultăm inimile, împreună, să ne vindecăm, să ne reinventăm cu încredere și speranța de mai bine, cu aceleași trăiri profunde, cu măsură, discreție și seninătate, cucerind, pas cu pas, din secretele artei poetice, adâncind, șlefuind filigranic cuvântul purificator, dragostea pentru artă.
Fie ca Noul An să curgă într-un sens bun, cu iubire și împlinire sufletească, întru răbdare, înțelepciune și cinstire, să ne regăsim dăruind poezie unui șir nesfârșit de cititori, să ne trăim în armonie fiecare vers, să ne dăm mâna într-un zâmbet divin, acolo unde răzbat ecouri de o robustețe spirituală cu rădăcini adânci în liniștea sublimă a ARTEI CONVERSAȚIEI – cea care și-a păstrat în toate împrejurările demnitatea, slujind arta, în mijlocul tinerilor, oferind un exemplu de tărie morală, de tinerețe creatoare, doamna ILEANA VULPESCUîntr-un entuziasm generos, spre mai bine.
La mulți ani, peieteni!

La mulți ani, ARTA CONVERSAȚIEI XXl!

miercuri, 15 octombrie 2014

Minune când minune este omul pentru om


Încă-i frumoasă, încă! În restul unei inimi un dor încă palpită, încă oprește clipa în colțul din privire și dragostea o mână pe vechile cărări... Încă-i frumoasă, încă... Când piere rostul vieții, apropie miresme în frunze de poveste... Încă-i frumoasă, încă... și zilele le schimbă în floare, în sărut... 
Încă mai cred în minuni... cele care zâmbesc... dar când te atrag și te conduc acolo unde este nevoie de ele, e de-ajuns un prieten și locuri acoperite de case, trotuare, oameni... și glasuri care așteaptă, iar și iar, „duminica de ieri“, acolo unde există loc pentru poeți și cărțile lor, în salonul inundat de lumină, unde poți să râzi, să plângi, să cânți... acolo unde se întâlnesc și își dau mâna fapte, uimite de ceea ce găsește omul pentru sufletul omului, unde amintiri te cutreieră în sus și în jos, zbor și cădere, zbor și iubire, în mâna de înger, cărți, cărți...

Când dorul arde în palmă și face cale-ntoarsă  pe deasupra viilor, când pomu-și lasă vis în muguri iar pe urma rodului neprins, toamna sună altfel în floarea albă de vișin când reînvie grădini bântuite de prea grele vini... „atunci, la poarta îndepărtată, auzim căldura...“, acolo la porțile cuvântului... o întânire într-o lume vie – ARTA CONVERSAȚIEI, „dincolo de tăișul privirii transpuse în albastru rece cu suferințe care nu mai dor...“ E visul unei flori – vis de margarete – într-un sublim poetic, față-n față cu marea doamnă a literaturii române contemporane, Ileana Vulpescu, în hotarul nesfârșit al cuvintelor...

Cascade lăuntrice de bucurie, din altoiul liliacului, se sting în acel soi de tristețe, din petalele răsfirate, ale margaretelor. Și ruperea petalelor cu „mă iubește, nu mă iubește...“ – naturalețea bucuriei, care dezarmează pe oricine cu aceeași admirabilă simplitate, scriind o lume a frumosului și a binelui, cea care are puterea încă să privească fără teamă la faptele vieții și ale morții...
Și doar cărțile sunt cele care îi aduc bucuria, fără vreun gând ascuns, doar clipa neumbrită, chiar mugurii grădinii mele, amurg și dimineți și prag... și-așa, în suflet, mereu un vis cu aripi spre sărutul din infinit cu dorul roșu și cu verdele ce-mi dă răgaz. Aud mașinile din vis...Țipete de metale obosite cad învinse de rugină...E semnul roșului ce învinge...E o luptă câștigată! Dar vai! Programe noi sunt proiectate în orizonturi îndepărtate și mașini sofisticate se ridică, pe sub apă... Zăngănitul se apropie din orizont.... Și efecte speciale cad în reflexele de roșu ale ploilor ce cad... În orizontul de pe mal, monștrii construiți în viitor își deschid hăul timpului ce trebuie să vină...  – Salvați câmpul cu maci! E vocea ploii roșii, din furtuna, care crește... – E sărutul din alt veac...Și roșul nu mai arde, ci doar plânge... Și ploaia se abate cu repeziciune pe trupul meu, învins de uscăciunea mașinilor, ce stau să mă înghită...“
(Carte în lucru, Margareta Anton)
O personalitate profund respectată de membrii ARTA CONVERSAȚIEI XXl, când împreună am lansat proiect după proiect, acolo unde ne strecura pe rând lecțiile de viață și celebre proiectele „Sărutul, o carte în dar“, „Ileana Vulpescu și tinerii“ – întâlniri aniversare, locuri în care poezia de o prospețime tinerească e încurajată sincer, și îndemnată cu sentimente de admirație față de poezia iubirii... Pentru că toate faptele ei înseamnă iubire... Toate dovezile ei înseamnă iubire și de aceea nimic nu i se pare greu, nimic nu îi este străin, nimic nu i se pare nedemn de marea iubire ARTA CONVERSAȚIEI... iar cel ce ajunge la ea e cel care a atins înțelepciunea adâncă a dragostei – o  confundare cu poezia sub semnul desăvârșirii, al eternității...


Un exemplu de încredere, bunătate și înțelepciune, omul care nu are alte rădăcini decât pe cele întâmplate în ARTA CONVERSAȚIEI, omul care nu și-a părăsit niciodată țara... omul care își caută sprijin în oameni, dăruindu-se prietenilor, omul care „se recomandă pe sine drept un scriitor lucid, nesofisticat, cu un acut semn al calității...“ omul care nu ne lasă să murim...



Elisabeta Gîlcescu


joi, 18 septembrie 2014

Timpul ceasurilor de tăcere




http://ziarullumina.ro/sites/default/files/lumina-literara/pdf/09_2014/nr_6__luminaliterara_pf.pdf

„Dragostea pentru frumos. Nu admitea ca o carte, oricât de ieftină, să nu fie tipărită îngrijit, să nu aibă personalitate, încât să-i ții minte și aspectul. Iubea cărțile ca pe niște ființe: le mângâia cu privirea, le atingea cu evlavie. Pentru el nici un spectacol nu egala scotocitul prin rafturile unui anticariat. Se poate spune despre Romulus că a trăit prin carte și pentru carte.“ 
Ileana Vulpescu

vineri, 29 august 2014

ILEANA VULPESCU – Arta compromisului
































      

  „Sânziana ajunse la o biserică. Intră și aprinse o lumânare la vii, două la morți. Se opri la crucea lui Isus răstignit. Îi atinse picioarele cu mâna stângă. De câte ori îi fusese greu în viață, își adusese-aminte de Patimi de cele fizice – imaginabile, de fapt, pentru călăi; de cele sufletești – imaginabile pentru cei care simțeau la fiecare pas eșecul binelui în fața interesului, a necinstei, a simulării, a obtuzității. Își rezima fruntea de piciorul crucii. «t ai suferit... și pentru ce ? Lumea nu s-a făcut mai bună, iar în numele Tău s-a omorît și s-a jertfit și unii mai pretind și astăzi că-n numele Tău se căsăpesc. Zadarnic. Zadarnic.. Iar credința în Tine se clatină peste tot. Se pregătesc să Te ucidă a doua oară. De data asta, definitiv – prin uitare…»...“ 

marți, 17 iunie 2014

Sărutul



      Editura Humanitas, în calitate de deţinătoare a dreptului exclusiv de publicare în limba română a întregii opere aparţinând lui Lucian Blaga şi a celui de cedare a acestui drept unei terţe părţi pentru oricare dintre lucrările care alcătuiesc opera sa, este de acord să vă cedeze gratuit drepturile de publicare a poeziilor Iubire (din ciclul "Cântecul focului"), Din părul tău (ciclul "Poemele luminii") şi Izvorul nopţii (din acelaşi ciclu, "Poemele luminii") in volumul III, Sărutul, al Colecţiei "Poezia iubirii" coordonată de dumneavoastră.
    Prezentul acord este valabil atât pentru tirajul de 300 de exemplare ce va fi publicat de Editura Măiastra din Târgu-Jiu, cât şi pentru o eventuală variantă electronică a cărţii, cu descărcare gratuită.
    Dacă aţi putea să ne expediaţi 1 exemplar gratuit pentru fiica autorului, dna Dorli Blaga, ar fi binevenit.

Editura Humanitas

sâmbătă, 7 iunie 2014

„ARTA CONVERSAȚIEI XXI“ – regulament





1 Grupul „Arta conversației XXI“ și universul ei armonios este deschis relațiilor interumane empatice, impuse de omenie și normele etice elementare ale comunicării, precum și de romanul de excepție al scriitoarei Ileana Vulpescu, mentorul distins al cercului.

2 E bine să se aibă în vedere că această rețea este de socializare, fără pretenția de a fi validați scriitori, permițând membrilor săi posibilitatea de comunicare neîntreruptă: producții literare personale, aplicate direct, dar și curiozități literare și științifice, noutăți editoriale, opinii constructive și interactive, pe un ton și limbaj decente, deferente, în sens pozitiv.

3 Membrii grupului „Arta conversației XXI“ trebuie să cultive și să promoveze echilibrul în ceea ce privește postarea, comentariul și relațiile interumane, fără atac la persoane și limbaj suburban.

4 Exprimarea trebuie să fie în conformitate cu normele în vigoare ale limbii române literare, corectă din punct de vedere gramatical, ortografic și de punctuație, precum și lexical.

5 Membrii grupului „Arta conversației XXI“ trebuie să aibă respect față de sine, cultivându-se mereu în domeniul esteticii și teoriei literare, promovând originalitatea și talentul autentic, condamnând ferm plagiatul. Comentariile neadecvate, folosirea unor profile false vor fi sancționate prin eliminarea din grup.

6 Se admit zilnic cel mult 4 postări directe, fără distribuire, fără imagini și videoclipuri. Acestea să exceleze prin profunzime și deschidere spre absolut, sublim, Dumnezeu. Se acceptă imagini de la evenimente editoriale, numai însoțite de cronici, prezentări în rezumat...

7 „Arta conversației XXI“ nu a fost și nu este implicată în acțiuni și reclame comerciale, publicitare etc. Continuă să-și desfășoare activitatea în sistem de voluntariat și va admite în paginile ei numai evenimente și acțiuni literare, pe baza acelorași principii menționate mai sus.

8 Textele postate în acest spațiu virtual pot fi selectate în viitoarele colecții antologice. Autorii vor fi informați de aceste acțiuni editoriale in cadrul proiectului „O carte în dar“.

9 Grupul „Arta conversației XXI“ are înscriși 969 membri care sunt invitați să citească acest regulament. Dacă există modificări privind calitatea de membru, să fie exprimate în mod elegant și civilizat.
Cele 2084 cereri existente vor fi soluționate pe parcurs, diferențiat.

10 Atenționăm în mod special pe toți membrii grupului „Arta conversației XXI“, precum și pe cei care aspiră să li se alăture, câ nu se admit atitudini intolerante și extremiste, șovine, rasiste, antisemite și antiromânești, neprincipiale și egolatre.

11 Avertisment!  Atragem atenția tuturor membrilor cercului „Arta conversației XXI“ că trebuie să folosească un ton și un limbaj civilizat, constructiv și empatic.
Cei care nu acceptă și nu vor să înțeleagă necesitatea respectării acestei reguli elementare vor fi avertizați și apoi eliminați din grup.
Nu se admit concesii.

Cu prietenie,

Administrația

marți, 3 iunie 2014

ARTA CONVERSAȚIEI XXI



Ce minunat îndemn – respectul față de sine, tandrețea și eleganța sufletului, voia-bună și generozitatea spiritului care pot îndestula cititorul. O Troiță vie care lasă urme adânci cu propriul suflet.

luni, 2 iunie 2014

ILEANA VULPESCU ŞI „SĂRUTUL“ – EVENIMENT ANIVERSAR



Miercuri, 21 mai 2014 la Casa Universitarilor din Bucureşti, mai mulţi iubitori ai cuvântului şi admiratori ai doamnei Ileana Vulpescu şi ai scrierilor sale, majoritatea făcând parte din “Grupul literar ARTA CONVERSAŢIEI”, au sărbătorit împlinirea venerabilei vârste de 82 de ani a cunoscutei scriitoare, în cadrul unui eveniment surpriză.


 Evenimentul a fost organizat de către doamna Elisabeta Gîlcescu, cu sprijinul Danielei Grigoriu. Iubitoare şi promotoare de cultură, ea însăşi autoare de poezie, prin efortul si dăruirea ei, doamna Gîlcescu împreună cu membrii grupului au marcat aniversarea doamnei Vulpescu prin derularea unui proiect de suflet intitulat ‘SĂRUTUL”, poezia iubirii (trebuie menţionat faptul că proiectul nu este primul de acest gen, existând un precedent prin alte acţiuni similare, derulate în anii trecuţi).

“SĂRUTUL” este un volum antologic care face parte din Colecţia “Poezia iubirii”, a apărut la Editura “Măiastra” din Târgu Jiu în luna mai 2014,  între copertele sale fiind cuprinse versuri ale unor mari poeţi români care astăzi odihnesc sub iarba cuvintelor (Lucian Blaga, George Bacovia, Nicolae Labiş, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ioan Alexandru, Romulus Vulpescu ş.a.), ale unor poeţi consacraţi, ca de exemplu Spiridon Popescu, Mircea Bârsilă, Raul Constantinescu ş.a. dar şi creaţii ale membrilor grupului ARTA CONVERSAŢIEI (Celestin Antal, Romita Mălina Constantin, Constantin Cristescu, Elisabeta Gîlcescu, Andrei Maftei, Marian Malciu, Georgeta Resteman, Ecaterina Şerban, Cristina Toma, Ovidiu Vasile şi Marius Iulian Zincă). 
 În aşteptarea doamnei Ileana Vulpescu, Elisabeta Gîlcescu a prezentat volumul antologic ‘SĂRUTUL”, mulţumind îndrăgitei scriitoare pentru cuvintele pline de esenţă cu care Domnia Sa deschide volumul: “Dintre bucuriile pe care Dumnezeu şi natura le-au hărăzit vieţii, cea mai înaltă e dragostea. Ea înfrumuseţează sufletele, dăruieşte euforie trupurilor. Acest dar, mai preţios decât toate, exaltă mintea, aducând-o la exprimări de-o rară frumuseţe. Poezia de dragoste, sublimarea acestei stări, străbate literatura într-un şuvoi necontenit. Spre bucuria noastră. Antologia de faţă este un căuş din acest şuvoi al minţii şi al exaltării.” (Ileana Vulpescu)

Alături de autorii ale căror creaţii sunt prezente în volum, editat in memoriam Romulus Vulpescu, la eveniment au participat şi alţi mânuitori ai condeiului (Anatol Covali, Artemiu Vanca, Cristian Ţîrlea ş.a.), cunoscuţi şi prieteni apropiaţi ai doamnei Vulpescu, simpatizanţi şi iubitori ai scrierilor sale dar şi ai poeziei de dragoste.







La sosirea la Casa Univesitarilor, doamna Ileana Vulpescu a fost surprinsă de primirea frumoasă şi emoţionantă făcută de către participanţi, ciocnind o cupă de şampanie cu fiecare dintre cei prezenţi care i-au vorbit, pe rând, adresându-i urările cuvenite unei nepreţuite scriitoare, dar mai ales unui OM minunat şi adevărat.




După ce a rostit un scurt discurs de mulţuimire, cu lacrimi de bucurie în ochi, Ileana Vulpescu a acordat diplome de excelenţă autorilor prezenţi, ale căror versuri sunt cuprinse în antologie. S-au făcut fotografii, au fost schimbate păreri şi cuvinte frumoase, după care a urmat o cină festivă, dialoguri, alocuţiuni ale participanţilor, emoţii şi trăiri alese, poate unice pentru unii dintre noi.

















La finalul evenimentului, doamna Ileana Vulpescu a părăsit Casa Universitarilor trecând pe sub cupolele de flori din braţele celor prezenţi, copleşiţi de emoţia momentelor unice petrecute alături de Doamna Artei conversaţiei.


































Felicitări, Elisabeta Gîlcescu pentru ceea ce realizezi cu atât de mult suflet şi efort material pentru promovarea culturii româneşti, mult succes în continuare! A fost o zi de sărbătoare minunată, petrecută alături de oameni sensibili, de oameni frumoşi şi dăruiţi cuvântului prin tot ceea ce fac pe tărâm literar, aş spune, o zi unică prin prezenţa doamnei Vulpescu în mijlocul nostru.


„La orice trebuie să ai noroc în viaţă, dar mai ales la oameni!” – spune distinsa scriitoare în “Candidaţ
ii la fericire”. Subscriu întru totul, doamnă, eu mă consider foarte norocoasă având prilejul de a fi pentru câteva ore în preajma dumneavoastră! Să ne trăiţi ani mulţi, cu sănătate şi pace în suflet, DOAMNĂ Ileana Vulpescu, dăruindu-ne mereu nestemate din potirul fermecat al cuvântului!
































Georgeta Resteman

Bucureşti, 25 mai 2014









luni, 26 mai 2014

Ileana Vulpescu și Sărutul





Iar împreună, alunecând în miezul trăirilor din universul nostru interior, plutind în fiecare moment al definirii noastre, pe aripi, pe fiecare filă, pe alt dor... Ne-am însoțit bucuriile, împlinirile, alături de un suflet generos, care ne-a privit cu modestie și condescendență, cum rareori ne este dat să întâlnim în această lume...
Sărut mâna, Doamna Ileana Vulpescu, și La mulți ani!
 

joi, 24 aprilie 2014

Ne recunosc primăverile... semn bun pentru noi

http://www.tvrplus.ro/editie-top-cultura-212427



Poate că în timp se va vorbi despre geneza poeziei iubirii, despre oamenii binevoitori și inspirați care, spre bucuria mea, au sprijinit acest proiect, contribuind la răspândirea culturii în țară și nu numai.
Îi sunt recunoscătoare amfitrioanei grupului virtual Arta conversației (protectoarea noastră de peste doi ani), cea care deschide paginile antologiei cu un cuvânt de spirit viu, profund și sensibil, plin de încredere – un preludiu la orga sufletelor – Doamna Ileana Vulpescu.
Toată admirația mea pentru pasul hotărât spre noi, sprijinind și desăvârșind lucrarea cu poezii de certă valoare – poeți consacrați, dispuși să colaboreze în regim de voluntariat: Mircea Bârsilă, Cristian Abrebenel, Adrian Frățilă, Ion Horea, Andrei Maftei, Spiridon Popescu

Tuturor, un gând de prețuire și mulțumiri sincere.

vineri, 4 aprilie 2014



Eveniment aniversar
Sărutul

      „Dintre bucuriile pe care Dumnezeu şi natura le-au hărăzit vieţii, cea mai înaltă e dragostea. Ea înfrumuseţează sufletele, dăruieşte euforie trupurilor. Creează momente de visare şi de puritate. Acest dar, mai preţios decît toate, exaltă mintea, aducînd-o la exprimări de-o rară frumuseţe. Poezia de dragoste, sublimarea acestei stări, străbate literatura într-un şuvoi necontenit. Spre bucuria noastră. Antologia de faţă este un căuş din acest şuvoi al minţii şi al exaltării.“

                                                                                          Ileana Vulpescu

Sărutul























      Am găsit ceva tainic, ceva luminos și drept, ceva din neastâmpărul bucuriei și cumințenia unui gând, ceva din zâmbetul blajin și simplitatea unui gest; și toate veneau din sufletul nealterat, doar când simpla lor grăire era ca un cânt, iar faptele, mereu învăluite în muzici celeste...
      Și atunci, în logica amurgului, un alt izvor de tăcere, de infinit, de sărut – privilegiile celor înțelepțiți, celor ce scriu cu ochii, cu gândul, cu trăirea, adăpostind sufletele ce vor înmuguri curând... Iar înflorirea lor va fi într-o contemplare a timpului, indiferent de ce întorsătură iau lucrurile. Ceea ce facem acum, aici, are sens și sentimente. De aceea, suntem dispuși să   așteptăm, să înfruntăm timpul și câte vor veni peste noi.


                                                                                 Elisabeta Gîlcescu

sâmbătă, 29 martie 2014

ILEANA VULPESCU

Învățătură și rafinament, simplitate și modestie, calități într-o proporție atât de armonioasă, în aceeași persoană, iar mai presus de toate, generozitatea, indispensabilă concepției intelectuale.

sâmbătă, 1 martie 2014

Sărutul (antologie, autori Arta conversației)




„Iubirea rabdă îndelung; iubirea se dăruieşte, nu invidiază; nu se trufeşte, nu se îngâmfă;  nu se poartă cu necuviinţă, nu-şi caută ale sale, nu se întărâtă, nu ţine în seamă răul, nu se bucură de nedreptate, ci de adevăr se bucură;  pe toate le suferă, pe toate le crede, pe toate le nădăjduieşte, pe toate le rabdă. Iubirea niciodată nu se trece...“ Coriteni 13  

Sărutul (antologie In honorem)




Lumina lor se mai dorește încă

Sărutul




Ce dar minunat!
inocență și iubire –
glas scuturat din primăvara de azi,
de aproape,
când zâmbetul a înșirat în juru-mi atâtea așteptări –
un dulce și negrăit parfum.

duminică, 16 februarie 2014

Arta conversației și poezia iubirii




       Pentru a scrie, ca și pentru a trăi, orice moment e bun, orice loc e favorabil.
   De doi ani, Arta conversației găzduiește experiențele creative ale fiecărui membru, într-un proces autentic, armonios, alert, în cuvinte și imagini.
   Împreună învățăm să descoperim, cu mirare și curiozitate, stiluri noi, imagini, texte inspirate de interacțiuni și lecturi, sugerate de către autori consacrați, profesori coordonatori, cititorii statornici, artiștii vizuali...
   Ne suntem alături, ca într-un atelier-cenaclu, ne citim, ne așteptăm postările, ne bucurăm de fiecare nouă reușită când muzele sunt de partea noastră, încă de la primele creații personale.
   Am înțeles împreună că e nevoie de călătorii în lumea poeziei, de a ne desăvârși arta poetică, de a ne împlini și îmbogăți cultura... Apoi, am înțeles că e nevoie de încredere, de a conlucra, de a ne asculta deschis, de a ne aprecia, fără prejudecăți, unii pe alții.
   Fiecare scrie în ritm propriu, fiecare are locul lui, timpul și cititorii lui.
  Deși multe dintre textele postate pe Arta conversației sunt considerate poezii, nu ne putem numi poeți. Drumul este lung și anevoios.
   Poezia iubirii ne face exigenți cu propria poezie, cu fiecare text care trebuie să corespundă etic și estetic, cu poezia care trebuie să surprindă cititorul, să conțină fior liric, dar și acel dialog poet-cititor pe care trebuie să-l hrănim, să-l echilibrăm, să-l cultivăm, să-l orientăm către poezia de calitate, unde să redescoperim trăiri și deschideri noi.
   Voi știți, dragi prieteni, cum ni s-au întâmplat minunile în Arta conversației... Prima antologie s-a născut într-o noapte... pe o punte a prieteniei...
   De atunci, au venit comentarii, critici... Toate ne-au ambiționat... A urmat a doua antologie... A treia este în curs de desfășurare...
    Așteptam o disciplină poetică în prezentare, cu texte și imagini lirice nu numai scrise, ci și lucrate - aranjare în pagină, ortografie, punctuație...
   Am prelungit calendarul postărilor, sperând într-o reconsiderare și o evidențiere a  sensibilității actului creativ, însistând pe inefabil, pe stabilirea unor corespondențe intime între eul liric și lumea poeziei. 
    Această antologie este una de colecție, iar fiecare poezie trebuie să fie arta propriului spațiu interior, „oferind minute de răgaz, clipe de reconectare cu sinele prin imagini şi cuvinte care ajută să o descoperim şi să o (re)construim, să ne fim parteneri profunzi ai unei schimbări în mai bine“.


Cu prețuire,
Elisabeta Gâlcescu


miercuri, 29 ianuarie 2014

Traducându-l pe Villon (fragment)




   
    Și în miezul acestui timp mohorât, amar și fără orizont, ochii unui tânar de 18 ani, iubitor al muzelor și student în anul I al Facultății de Filologie din București se apleacă asupra versurilor unui poet medieval francez, încercând să le transpună în grai românesc: «Je plains le temps de la jeunesse» – «Îmi plâng deci anii tinereții». Poetul francez era François Villon. Studentul român – Romulus Vulpescu“. Colegi de facultate, dar în grupe diferite, tinerii de atunci se întâlnesc în seminarul de lingvistica al lui Cicerone Poghirc, sub semnul unei dezbateri despre limbaje tehnice, argouri, jargoane, unde tânarul poet de 18 ani invoca „argoul jobelin“ folosit de Villon în baladele sale.
    
. De atunci Romulus Vulpescu a rămas să conviețuiască pașnic cu Villon, studiindu-l și traducându-l în mai multe etape pe medievalul poet francez ascuns în „argoul jobelin“ și în multe alte limbaje tehnice asemănătoare, sustrase limbii literare comune: „Pașii poetului francez s-au pierdut în întuneric pe la 32 de ani; tot pe atunci probabil va fi trecut și pragul veșniciei. Romulus Vulpescu a ostenit însa în tălmacirea lui Villon peste o jumătate de veac. I-a dăruit, vasăzică, poetului mai mulți ani decât Dumnezeu!“.


                                                                                                              C. Stănescu